Mondial este o formaţie românească de muzică rock, înfiinţată în 1966 la Bucureşti. Se numără printre primele grupuri din ţară care fac trecerea de la muzica beat la direcţii mai elaborate ale rock-ului (psihedelic, hard rock, chiar progresiv într-o etapă mai târzie).
Mondial a existat până la finele şaptezecilor. De-a lungul anilor, schimbările de componenţă s-au produs foarte des, motiv pentru care a reconstitui cu exactitate istoria formaţiei este o sarcină aproape imposibilă (materialele existente se contrazic nu de puţine ori, foştii membri amintesc repere temporale greşite). De aceea, articolul de faţă nu poate garanta exactitatea sa cronologică (evenimentele prezentate riscă o marjă de eroare de maxim un an de zile). În schimb, corectitudinea factuală este asigurată în cea mai mare parte. Vom conveni de-a lungul articolului, să oferim titlurile operelor citate în grafia originară (de exemplu, Atît de fragedă, Departe sînt de tine).
Formaţia Mondial a traversat două etape distincte de creaţie, succesul fiind atins la puţin timp după înfiinţare; după câţiva ani de succes răsunător în ţară, când se editează un număr de discuri şi în străinătate (1967-1971), a urmat o perioadă de penumbră instalată treptat, din 1972 până în 1979, stilul diversificându-se către noi direcţii, iar componenţa formaţiei devenind tot mai instabilă. În memoria publicului au rămas cel mai bine întipărite piesele din prima perioadă: Romanţă fără ecou (cunoscută şi prin primul ei vers, „Iubire, bibelou de porţelan”), Primăvara, Atît de fragedă ş.a.
President Obama took his push to overhaul health care to a national audience Wednesday night, but he gave little assurance that Congress would agree to a plan before its August recess.
With a voice of urgency, Obama said that if nothing is done, health care costs will double in the next decade and more Americans will lose their coverage. He again tried to lay out how the overhaul of health care fits into his broader economic strategy.
Sfântul si marele Profet Ilie, acest inger intrupat in carne ce a primit de la Dumnezeu puterea de a deschide si inchide cerurile, era de origine din Tesvi in Galaad. Traditia apocrifa, care a transmis aceste detalii despre nasterea Profetului, precizeaza ca el era din tribul lui Aaron si deci era Preot. Dar nu se gaseste nici o urma despre acestea in relatarea Scripturii pe care o rezumam in cele ce urmeaza (cf. III Regi 17-20 ; IV Regi 1 si 2).
Se spune ca la nasterea sa tatal sau a vazut oameni imbracati in alb invelindu-l in scutece de foc si, dându-i numele, i-au dat sa manânce o flacara, simbol al râvnei pentru Dumnezeu care l-a mistuit de-a lungul intregii sale vieti. Inca din copilarie, tinea strict toate poruncile Legii si se tinea in permanenta in fata lui Dumnezeu printr-o feciorie indiferenta, post neîncetat si rugaciune arzatoare, care ii facura sufletul ca focul si facura din el modelul vietii manastiresti.
Pe vremea când Ahab a urcat pe tronul regatului din Nord, aflat in schisma inca din vremea lui Ieroboam, lipsa de piosenie si depravarea predecesorilor sai ajunse la culme. Incurajat de sotia sa, respingatoarea Izabel, el ii persecuta pe Profeti si pe toti oamenii ramasi credinciosi lui Dumnezeu si se inchina idolilor Baal si Astarte. Profetul Ilie se duse atunci la rege si ii spuse : “Domnul e viu, Dumnezeul Armatelor, Dumnezeul lui Israel, in fata caruia stau astazi ! Nu, nu va fi in acesti ani nici roua nici ploaie decât prin cuvânt din gura mea ! “. La cuvintele Profetului o secete groaznica se abatu atunci, ca febra, asupra pamântului : totul fu secat, devastat, ars ; barbatii, femeile, copiii, animalele domestice si animalele salbatice, toate mureau din lipsa hranei, izvoarele secau, plantele se ofileau si nimic nu scapa urgiei ingaduite de Dumnezeu, cu speranta ca foametea va face pe poporul lui Israel sa se caiasca si sa se intoarca la credinta.
Din porunca lui Dumnezeu, Profetul, acoperit cu o piele de oaie si invesmântat cu piele de vitel, parasi tinutul lui Israel si se duse la râul de Chorrath (Kerrith), aflata dincolo de Iordan (dupa traditia bisericeasca, in acest loc a fost ridicata apoi manastirea Hozeva, care mai exista si astazi, si unde a trait si sfantul Ioan Iacob Hozevitul). Se adapa cu apa cascadei iar Domnul ii trimise corbi – animale pe care evreii le considerau impure si care aveau reputatia unei mari cruzimi fata de progeniturile lor – pentru a-i duce pâine dimineata si carne seara, ca sa trezeasca in profet mila pentru poporul care suferea. Când cascada seca si ea, Dumnezeu isi trimise slujitorul sau la Sarepta din Sidon, lasându-l sa vada de-a lungul drumului efectele dezastruoase ale secetei, pentru a trezi inca o data in el mila. Ilie ajunse la o vaduva saraca, pagâna, care aduna lemne pentru a coace pâine pentru ea si fiul sau. In ciuda saraciei in care se afla, ea puse inainte de toate datoria ospitalitatii si indata ce Profetul i-o ceru, ea ii pregati o pâine, cu faina si uleiul pe care le mai avea. Primi fara intârziere rasplata ospitalitatii sale : la cuvântul Profetului, covata sa cu faina si urciorul sau cu ulei nu se mai golira pâna la revenirea ploii. Trecusera câteva zile de când Ilie era gazduit la aceasta vaduva când iata ca fiul ei muri. Cum femeia, in durerea ei, il acuza pe omul lui Dumnezeu ca ar fi adus nenorocirea asupra casei ei, Ilie il lua pe copil, il urca la etaj acolo unde locuia el si dupa ce a suflat de trei ori asupra trupului neinsufletit chemându-l cu strigate puternice pe Dumnezeu, el il inapoie pe tânarul baiat viu mamei sale, profetind astfel invierea mortilor.
Seceta isi abatuse nenorocirea peste tot tinutul de peste trei ani si mare parte din populatie fusese deja decimata ; dar Dumnezeu, respectând juramântul Profetului sau, nu voia sa isi arate mila mai inainte ca Ilie sa fi inteles ca el nu doreste moartea pacatosilor ci intoarcerea lor la credinta (cf. Iezechiel 33 :11). Il trimise deci pe Profet la regele Achab, pentru a-i anunta ca urgia avea in curând sa inceteze. Ilie se arata in fata regelui care ramase surprins sa il vada venind, liber, pe cel pe care il cautase peste tot cu slugile sale si il invita sa adune pe tot poporul lui Israel pe muntele Carmel ca martor al confruntarii sale cu cei 450 de profeti ai lui Baal si cei 400 de profeti ai padurilor sacre intretinuti de infama Izabel. Cind toata lumea fu adunata, Ilie zise falsilor profeti : ” Pâna când veti schiopata in genunchi ? Daca Domnul este Dumnezeu, mergeti dupa el ! Daca este Baal, atunci duceti-va la el ! “. El ceru ca doi tauri sa fie pregatiti pentru sacrificiu si sa fie asezati pe rug, dar fara sa aprinda focul si ii lasa pe falsii profeti sa aduca primii sacrificiul. Acestia il invocara cu strigate pe Baal, taindu-si carnea, din zori pâna in seara, dar in zadar. Ilie râdea de ei, incurajându-i sa strige mai tare, de teama ca zeul lor sa nu fi adormit sau sa nu fie ocupat cu alte treburi. La venirea serii, Profetul inalta un Altar cu 12 pietre, reprezentând cele 12 semintii ale lui Israel, sapa un sant larg in jurul Altarului, pe care pusese taurul jupuit de piele, si porunci sa fie varsata, in trei rânduri, apa din belsug peste victima, astfel incât sa se umple santul. Apoi adresa spre cer un strigat puternic, invocându-l pe Dumnezeul lui Abraham, lui Isaac si al lui Iacov. Pe data coborî foc din cer, devorând jertfa, lemnul si apa. Tot poporul cazu atunci cu fata la pamânt strigând : ” Cu adevarat Domnul este singurul Dumnezeu “. Din porunca lui Ilie, falsii profeti fura prinsi si omul lui Dumnezeu le taie beregata cu propriile sale mâini la râul Cison. El il anunta apoi pe Achab ca seceta avea in curând sa inceteze, apoi urca in vârful Carmelului si, plecându-se asupra pamântului, cu capul intre genunchi si mintea adunata in inima, incepu sa se roage. De sapte ori trimise pe slujitorul sau sa priveasca orizontul, in directia marii, iar a saptea oara un norisor isi facu aparitia, cerul se intuneca si ploaie cazu din belsug, raspândind pe pamânt binecuvântarea cereasca.
Când regina Isabel afla de masacrul profetilor sai, se enerva cumplit si se jura sa se razbune. Ilie, care nu se temuse de multimea falsilor profeti, fu parasit de harul lui Dumnezeu si cuprins de lasitate se ascunse in Bersabeea in pamântul lui Iuda. Epuizat de cât mersese in pustiu, se aseza la umbra unui copac si ii ceru lui Dumnezeu sa ii ia viata inapoi. Un Inger al Domnului i se arata atunci cu o pâine si un urcior de apa. Acest ajutor dumnezeiesc il facu sa isi reimprospateze fortele si putu sa mearga 40 de zile in pustiu, pâna la muntele lui Dumnezeu, Horeb (vârful muntelui Sinai, pe acelasi loc unde Dumnezeu i se aratase lui Moise, cf. Exod 33). Intra in adâncul stâncii in care se ascunsese in trecut Moise si Dumnezeu ii vorbi noaptea. Ilie raspunse : ” Sânt plin de sârguinta pentru Domnul atot-puternic caci fiii lui Israel au parasit legamântul Tau, au doborât Altarele tale si Ti-au ucis Profetii, am ramas singur iar ei incearca sa imi ia viata “. Dumnezeu ii porunci sa iasa si sa stea pe munte pentru a-l vedea. Se facu atunci o furtuna puternica, muntii fura despicati iar stâncile sparte, dar Domnul nu era in furtuna ; iar dupa furtuna, un cutremur, dar Domnul nu era in cutremur ; un foc, dar Domnul nu era in foc. Dupa foc se auzi o adiere usoara. Cum o auzi, Ilie isi ascunse fata cu haina sa si se tinu sub pestera, caci Dumnezeu era in adierea usoara. Domnul ii spuse ca, departe de a fi singurul dintre drepti, alti sapte mii de Israeliti nu isi plecasera genunchii in fata lui Baal si ii porunci sa se intoarca pe acelasi drum pentru a unge pe Hazael ca rege al Siriei si pe Iehu ca rege al lui Israel, apoi pe Elisei ca urmas. Gasindu-l pe Elisei ocupat cu aratul pamântului cu 12 perechi de boi, Ilie isi arunca peste el haina lui facându-l discipolul sau (cf. 14 iunie)
Regele Achab continua insa cu faptele sale lipsite de piosenie si pusese stapânire pe vita-de-vie a lui Nabot din Yizreel , cerând – la sfatul lui Isabel – ca acesta sa fie omorât. Profetul Ilie, care nu se mai manifestase pentru o vreme, fu trimis de Domnul in Samaria si spuse regelui : ” Chiar pe locul in care câinii au lins sângele lui Nabot câinii vor linge si sângele tau iar prostituatele se vor lafai in sângele tau “. El mai spuse ca nefericirea avea sa se abata peste toata casa lui Achab, câinii aveau sa sfâsie trupul lui Isabel pe zidul de fata de la Yizreel. La aceste cuvinte, regele fu cuprins de cainta : isi sfâsie hainele, se imbraca cu un sac si tinu post. Domnul aproba pocainta lui si anunta prin Profetul sau ca nu va da frâu liber mâniei Sale decât sub domnia fiului sau.
Achab muri la putina vreme iar fiul sau, Ohozias , om superstitios, lua prelua puterea. Cazând bolnav trimise soli in cautarea unui oracol pe lânga Baal Zebud la Egron (Akkaron). Profetul Ilie se prezenta in fata solilor, anuntând ca regele nu se va mai scula. Când transmisera acest mesaj, descriindu-l pe Profet, regele intelese ca era vorba de Ilie si trimise o armata de 50 de oameni pentru a-l aresta. Dar in doua rânduri, din porunca Profetului, un foc coborî din cer si ii mistui pe soldati. Al treilea ofiter il ruga sa il crute iar Ilie il asculta si se duse la rege, anuntându-i chiar el ca avea sa moara pentru ca ceruse ajutor de la falsii zei. Ohozias nmuri intr-adevar la câteva zile iar fratele sau Ioram deveni rege al lui Israel. In timpul celor 12 ani ai domniei sale el suprima cultul lui Baal, dar nu facu sa inceteze pacatul lui Ieroboam care daduse nastere schismei in rândul poporului lui Dumnezeu si incurajase idolatria. De aceea Dumnezeu abatu necazul asupra casei sale si indeplini profetia facuta de Ilie in timpul lui Achab : Iehu lua puterea in urma unei conspiratii impotriva lui Ioram si, intrând el in orasul Yizreel, Isabel fu omorâta aruncata din inaltul unei ferestre. Sângele sau se scurse pe zid iar câinii ii mâncara trupul mai inainte ca ea sa fi putut fi ingropata.
Dupa 15 ani de profetii, indeplinind misiunea pe care i-o incredintase Dumnezeu, Ilie se duse de la Galgalla Bethel, insotit de Elisei care nu voia sa isi paraseasca invatatorul. De acolo se dusera la Ierihon. Ajuns pe malul Iordanului, Ilie isi lua haina din piele de oaie, o infasura si lovi apele, care se despartira pentru a-i lasa sa treaca pe uscat. Când Elisei ii ceru sa primeasca indoita parte din harul sau profetic, Ilie ii raspunse : ” Daca ma vei vedea pe când voi fi inaltat la cer, asa ti se va da “. Si pe când mergeau ei astfel prin pustiu taifasuind, un car de foc tras de cai scaparatori aparu intre ei. Ilie urca in car si fu “ca” luat in cer (Parintii au subliniat ca acest ” ca “, adaugat in versiunea Septanta arata ca Ilie nu a fost dus cu trupul la Cer, fapt imposibil inainte de invierea si inaltarea lui Hristos, dar ca a scapat mortii, precum Enoh si a fost retinut de Dumnezeu intr-un loc necunoscut, pâna in ultima zi), intr-un rotocol, in timp ce Elisei striga : ” Parinte, Parinte, carul lui Israel si caii sai ! “. El lua haina Profetului care cazuse peste el si lovind apele de doua ori putu sa traverseze Iordanul, salutat de Fiii Profetului care strigau : ” Duhul lui Ilie s-a lasat asupra lui Elisei ! “.
Astfel inaltat in inaltimi cu trupul, Profetul Ilie prefigura Inaltarea Domnului Nostru Iisus Hristos iar prin trimiterea hainei sale peste discipolul sau, el vestea coborârea Sfântului Duh in ziua Rusaliilor (cf. Sfântul Roman Melodul, Condacul Profetului Ilie, 33).
Reprezentant de vaza al ordinului profetic ajuns prin râvna sa pe culmea cea mai de sus a virtutii, Ilie fu judecat demn de a vedea fata in fata slava Dumnezeului intrupat, alaturi de Moise si de cei trei Apostoli in ziua Schimbarii la fata (cf. Matei 17), care anunta a doua venire a Domnului Nostru Iisus Hristos. Coborând de pe muntele Taborului, discipolii il intrebara pe Domnul daca Ilie trebuia sa vina inainte de invierea mortilor pentru a pune toate lucrurile inapoi cum au fost, dupa cum invata Profetii (Malahia 3 :23). Hristos le raspunse : ” Ilie a venit deja si ei nu l-au cunoscut ci l-au tratat dupa cum au vrut ei “, facând aluzie la Sfântul Ioan Botezatorul care venise sa pregateasca propria Lui venire, cu duhul si cu puterea lui Ilie (Luc 1 :17). Asa cum Ioan fu Inaintemergetaroul primei veniri in trup a Fiului lui Dumnezeu, astfel Ilie va fi, se crede, premergatorul celei de a doua veniri, la sfârsitul veacurilor. Traditia ecleziasta a vazut adesea in cei doi martori, care vor muri in ultima lupta împotriva lui Antihrist (Apocalipsa 11), pe Enoh si Ilie, care au fost paziti de moarte in acest scop.
Tot în aceasta zi, pomenirea sfântului Ilie I (întâiul), Patriarh de Ierusalim.
Tot în aceasta zi, pomenirea sfântului Flavian al II-lea, Patriarh de Antiohia.
Tot în aceasta zi, pomenirea sfântului Ilie Chavchavadze (cel Drept), in Georgia.
Zelul său patriotic nu a lăsat indiferenţi pe cei din jurul său, fondîndu-se astfel Societatea pentru propagarea alfabetizării poporului georgian. Ilie a înfiinţat un depozit al manuscriselor şi antichităţilor georgiene, iniţiind şi o mişcare de documentare a tradiţiilor populare orale. De asemenea, a fost şi unul din fondatorii Băncii Agrare Georgiene.
Ilie cel Drept era deseori auzit spunînd acestea: “Noi, georgienii, am moştenit trei daruri sfinte de la strămoşii noştri: pământul, limba şi credinţa. Dacă nu le vom proteja, cum ne vom mai putea numi oameni?”
Însă faptele patriotice şi duhovniceşti ale lui Ilie deranjau pe cei care aderaseră la noua ideologie ateistă, astfel încât aceştia complotau să-l piardă. În 30 august 1907, Ilia Chavchavadze şi soţia sa Olga (Guramishvili), erau în drum spre Saguramo când trăsura în care erau s-a oprit brusc dincolo de Mtskheta, aproape de pădurea Tsitsamuri. Acolo au fost atacaţi de o bandă de militanţi social-democraţi care l-au împuşcat pe Ilie.
Curtea Militară din Caucaz i-a condamnat pe ucigaşii lui Ilie Chavchavadze la moarte prin spânzurare dar Olga, văduva lui, l-a rugat pe guvernatorul general să-i graţieze pe criminali, deoarece aceasta ar fi fost şi dorinţa lui Ilie, care ar fi motivat că acei oameni erau şi ei “fraţi sărmani aflaţi în rătăcire”.
Într-adevăr, Ilie şi-a iertat răufăcătorii cu mult timp înainte, după cum putem citi în poemul profetic “Rugăciune”: Tatăl nostru Carele eşti în ceruri ! Cu blândeţe îngenunchiez acum în faţa Ta şi nu cer nici bogăţie şi nici slavă; nici rugăciunea mea nu o voi face goală cerînd cele lumeşti. Aş vrea doar ca sufletul meu să se odihnească în rai, inima să mi se umple de strălucirea iubirii pentru Tine, să pot cere iertare pentru duşmanii mei, chiar dacă aceştia îmi străpung inima: Iartă-i, Doamne, că nu ştiu ce fac!
În 1987 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Georgiene a decis că Ilie Chavchavadze merită să fie în rând cu sfinţii şi a fost canonizat ca Sf. Ilie “cel Drept.”
2.Cred din tot sufletul in principiile social democratiei
3.Dezamagita profund de ce se intimpla in Romania
4. Nu sint ziarist, nu sint comentator politic. Va ofer ceea ce am aflat si va las sa ganditi si sa consideratiti.
Va ofer o alternativa:
Sa-l cunoastem:
Radu al României Duda, formerly known as ‘Radu Hohenzollern Veringen Duda’, was born on 7 June 1960 in Iasi, Romania, as Radu Duda. In 1996 he married Princess Margarita of Romania. On 1 January 1999 he was given the name, not title of “Prince of Hohenzollern-Veringen” by Friedrich Wilhelm, Prince of Hohenzollern, the Head of the Sigmaringen branch of the Hohenzollern family, After that he called himself Radu Hohenzollern Veringen Duda Since 2007, when he had his legal name changed into “Radu al României Duda,” Radu no longer uses the name of Hohenzollern
The new Statute of the Romanian Royal Family signed by ex-King Michael I of Romania on December 30, 2007, made public Radu’s title of “Prince of Romania” with the style of “Royal Highness,” which King Michael had bestowed upon him earlier on January 5, 2005
These arrangements are vested only in the document mentioned above. They have no legal or diplomatic consequences. The last Royal Romanian constitution does not endorse the succession of daughters, nor does it make provisions for titles for their husbands.
Either in the company of his wife Princess Margarita or most often alone, mr. Radu al României Duda represents the Royal Family on various occasions.
He graduated from the University of Drama and Film in Bucharest, 1984 and had over 20 years of artistic activity in Romania as well as in Europe, America, Asia and Africa. He was the Artistic Director of the first project in Romania of art therapy for abandoned children in orphanages. The project, started in 1993, was developed in eight cities over six years.
Mr. al României Duda played a major role in the planning and organisation of the official tours undertaken by King Michael I of Romania in 1997 and 2002 for the integration of Romania in NATO, as well as creating the concept of the King’s “Millennium Tour” in Romania in 2000. In the NATO tours the King visited the United Kingdom, Norway, Belgium, Denmark, Spain, Luxembourg and The Netherlands, meeting with heads of state and government. He accompanied the King on most of these visits.
In 2002, he graduated from the National College of Defence of Romania, and the George C. Marshall College, Garmisch, Germany. In August 2004 he participated in the two-week Program for Senior Executives in National and International Security at John F. Kennedy School of Government Harvard University.
In September 2002, he was appointed Special Representative of the Romanian Government for Integration, Co-operation and Sustainable Development. He is also Advisor to HM King Michael I, Patron of the British-Romanian Chamber of Commerce, Member of the Board of Directors of “House of NATO” Association in Bucharest, and Honorary Member of the Senate of “Aurel Vlaicu” University of Aradand of the University ofOradea, Romania.
Since 2005, he is a Romanian Army Coloneland holds a doctorate in Military Science from the National Defence University ofBucharest.
Mr. al României Duda is the author of several books:Dincolo de mască (Bucharest: Unitext, 1997), L’Âme du masque (Brussels, 1998), Război, un exil, o viaţă (Bucharest, 2000; translated into English as Anne of Romania: A War, an Exile, a Life, Bucharest: Romanian Cultural Foundation, 2002), Michael of Romania: A Tribute (San Francisco and Bucharest, 2001), Kildine (Bucharest, 2003; a translation into Romanian of the fairy-tales book of Queen Marie of Romania), Seven (Bucharest: Nemira, 2003), The Royal Family of Romania (Bucharest: Humanitas, 2004), Persona (Bucharest: Nemira, 2006), The Elisabeta Palace (Bucharest: Humanitas, 2006)
Mr. al României Duda’s lectures address topics related to Romania’s integration into the Euro-Atlantic structures, defense, and security, geopolitics and diplomacy, culture, economics, and education. He has equally spoken out about the issue of ethnic minorities, in particular about the Roma (Gypsy or Tzigane) minority, an important issue for Romania and South Eastern Europe today, through conferences in Romania and around Europe, in countries such as the United Kingdom, France, Finland, etc. His activity report “2005 Annual Report and 2002-2004 Retrospective” is available in English and Romanian on his official website.
Personality
In an interview for “Observator Plus,” Radu al României Duda talks frankly about himself. He says that during Communism he had lived in an amoral world (similar to present-day Romania) which lacked models and in which it was difficult to have principles. He discovered the latter only when he met King Michael, when he realized that “life can be marked, here and there, by principles.” Before that fateful meeting, Radu had had only ideals and “exercises of admiration” towards European or international personalities. In another interview[31], Radu enumerates some of the personalities from Eastern Europe he admires, such as Pope John Paul II, Lech Wałęsa, Václav Havel, and Nelson Mandela. During Communism, his family represented a source of inspiration for him, because in those corrupt times, not unlike current times in Romania, they remained honest people. Also, Radu believes that he could not have done things better than he has done in his life so far. He also says that he has very few friends. One of his favorite films is Brokeback Mountain,which he describes as “one of the most moving and emotional, full of inspiration and of truth movies of the last years,” and he is an admirer of the movie’s “exceptional” star, Heath Ledger, whose premature death he decries. His favorite singers are Pavarotti, José Carreras, Placido Domingo, and Elton John.
Alteta Sa Regala Principele Radu al Romaniei
Nascut Radu Duda la 7 iunie 1960, la Iasi, intr-o familie de medici. A absolvit Liceul Internat din Iasi in anul 1979 si Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica din Bucuresti in anul 1984.
Intalnirea cu Alteta Sa Regala Principesa Margareta este, asa cum avea sa marturiseasca ulterior, un moment decisiv in viata sa. Acest lucru s-a petrecut in 1994, cand activitatea sociala a Principesei, ca presedinte al Fundatiei Principesa Margareta a Romaniei, s-a intersectat cu primul demers de terapie prin arta din Romania, “Artécole”, condus de actorul si asistentul universitar Radu Duda. Ambele initiative s-au adresat copiilor din orfelinatele din Bucuresti si din tara.
In 1996 se casatoreste cu Alteta Sa Regala Principesa Margareta a Romaniei. In 1999 este numit Principe de Hohenzollern-Veringen. Acest moment va marca sfarsitul carierei artistice din teatru, film si televiziune, inceputa in 1974. In anul 2005 este numit Principe al Romanei si Alteta Regala.
Principele Radu a inceput cariera militara in 2002 cand, dupa absolvirea Colegiului National de Aparare din Bucuresti, a devenit capitan in rezerva in Armata Romaniei. Este, de asemenea, absolvent al Colegiului George C. Marshall din Germania (2003) si al programului “Senior Executives in National and International Security”, John F. Kennedy School of Government, Universitatea Harvard (2004).
Astazi, Principele Radu este colonel (r) in Armata Romaniei si doctor in stiinte militare. La Universitatea Nationala de Aparare a sustinut in martie 2006 teza de doctorat cu titlul ”Securitatea europeana in evolutie, in noul context al democratiei si libertatii pe continent”.
Principele este consilier al Majestatii Sale Regelui Mihai si a detinut calitatea de demnitar al Statului roman, ca Reprezentant Special al Guvernului Romaniei, din anul 2002 pana in anul 2008. Biroul Reprezentantului Special a fost o idee noua in spatiul romanesc, menita sa aplice in practica trei dintre caracteristicile fundamentale ale regalitatii: traditia, continuitatea si identitatea nationala.
Din aceasta pozitie, angajamentele publice ale Altetei Sale Regale in slujba intereselor pe termen lung ale Romaniei au fost, in cei sapte ani, in numar de peste 4.000.
Din 1997 pana in 2002, Principele Radu a jucat un rol important in conceperea, planificarea si organizarea vizitelor oficiale ale Regelui Mihai, in vederea sustinerii integrarii Romaniei in NATO si UE, in tari precum Marea Britanie, SUA, Franta, Belgia, Spania, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Suedia si Danemarca.
In cadrul numeroaselor vizite in tara, Alteta Sa Regala a initiat proiecte de dezvoltare a Romaniei locale. Proiectele ”Orasele Romaniei” si ”Initiativa Europa regiunilor” construiesc actiuni de cooperare intre comunitatile locale romanesti si diverse comunitati din regiuni europene. Este autorul conceptului Turneul Mileniului, pe care Majestatea Sa Regele l-a facut in tara, in anul 2000. Scopul acestor vizite l-a constituit coeziunea societatii romanesti prin afirmarea identitatii nationale. A initiat in anul 2006 Turneul Prieteniei, pentru cunoașterea Romaniei in mediile locale din SUA.
Din 1999, Principele a sustinut peste 250 de conferinte despre Romania in tara, ca si in Austria, Azerbaidjan, Belgia, Canada, Croatia, Egipt, Elvetia, Emiratele Arabe Unite, Estonia, Finlanda, Franta, Georgia, Germania, India, Iordania, Irlanda, Italia, Japonia, Letonia, Lituania, Marea Britanie, Maroc, Moldova, Olanda, Polonia, Senegal, Slovacia, Slovenia, Statele Unite, Suedia, Thailanda,Turcia, Ungaria.
Principele Radu desfasoara o intensa activitate de publicist si scriitor, fiind autorul cartilor ”Dincolo de masca” (Unitext, 1970), ”L’ame du masque” (Belgia, 1998), ”Ana a Romaniei – Un razboi, un exil, o viata” (Humanitas, 2000 si 2005), ”Michael of Romania – A Tribute” (Suedia – S.U.A. 2001), ”Mihai al Romaniei” (Humanitas, 2001 si 2008), ”Anne of Romania, A War, An Exile, A Life” (Fundatia Culturala Romana, 2002 si Humanitas 2006), ”Kildine” (traducerea romaneasca a cartii de povesti a Reginei Maria a Romaniei – Corint, 2003), ”Sapte” (Nemira, 2003), ”The Royal Family of Romania” (Humanitas, 2004 si 2008), ”Europa din noi” (Polirom, 2005), ”Persona”(Nemira, 2006), ”Palatul Elisabeta” (Humanitas, 2006), ”Biblioteca in flacari” (Polirom, 2007), ”Elena, portretul unei regine” (Rao, 2007), ”Nunta de diamant”, (Rao 2008), ”Coroana Romana la 140 de ani” (Curtea Veche, 2009), ”Altfel (Principele Radu al Romaniei in dialog cu Nicolae Dragusin)” (Polirom, 2009).
Principele Radu a acordat Inaltul Patronaj Federatiei Romane de Karate Traditional, Festivalului Jeunesses Musicales (EUROPAfest) si Institutului Euro-regional de cooperare culturala.
Pe 9 aprilie 2009, Alteta Sa Regala si-a anuntat intrarea in cursa electorala, devenind primul candidat la alegerile prezidentiale din toamna acestui an, cu statul de independent.
O noua reteta, cu peste, cu shrimp, cu legume si …pasta! O combinatie autohtona cu conotatii Italienesti. Deci:
1 peste Tilapia desosat si taiat in bucati de 3-4 cm grosime. (orice peste alb merge, cod)
20 de shrimpi (creveti) deja fierti
1 dovlecel
1 ceapa rosie (potrivit de mare) taiata in felii mari (2 cm grosime)
1/2 ardei rosu taiat in fisii (1cm)
10 ciuperci albe curatate si taiate in jumatati.
250 spagheti, fierte (eu pun un pic de sare si o lingurita de ulei de masline)
1 ceasca sos de rosii (italian) – de pereferat cu basil
1 ceasca cascaval ras
Sare, piper, 2-3 lingurite de lamaie
Intr-o tigae cu un pic de ulei de masline incins se pun legumele. Se lasa la sotat pana devin moi (dar nu foarte moi!). Separat se frige pestele. Cand legumele sant aproape gata se pun shrimpii se sareaza, pipereaza si se adauga sucul de lamaie – dupa gust frunzele de basil. Se adauga pestele. Se amesteca usor (sa nu se sdrobeasca bucatele de peste).
Pe farfurie se pun: sosul de rosii, legumele cu peste si shrimpi. Se presara cu cascaval ras.
Gabi & Daniel's Blog 