Archive for July, 2011

Modern Talking – You’re My Heart, You’re My Soul

July 31, 2011

Victor Ponta: “Aresteaza-ma sa te iubesc!”

July 29, 2011

Un comentariu memorabil! Sper ca Domnul Ponta nu se va supara daca il voi traansmite prin blogul mei si mai departe prin pagina mea de pe “face”.

http://blogponta.wordpress.com/

Deci sa-i dam cuvintul lui Victor Ponta:

“Sunt foarte hotarat ca, la un moment dat, sa povestesc intr-o carte cele mai ciudate, neasteptate, amuzante momente din viata mea politica. Nu ma grabesc sa o fac pentru ca probabil “the best is yet to come!”. Dar azi vreau sa descriu un asemenea moment memorabil si sa-l leg de o realitate evidenta cu care ne confruntam – Basescu si arestarile!

Pe la sfarsitul lui 2003 sau inceputul lui 2004 (nu-mi amintesc exact data, e in presa)  a avut loc o faimoasa intalnire la Palatul Victoria intre Adrian Nastase si Traian Basescu; obiectul discutiei a fost o propunere de fuziune intre PSD si PD (pe atunci inca membru al Internationalei Socialiste), candidatura comuna a lui Basescu la Primaria generala; ma rog, lucrurile astea se stiu si nu la ele vreau sa ma refer, ci la altceva.

Cel care a mijlocit intalnirea, in calitatea sa de prefect al Bucurestiului, a fost Gabi Oprea, (cu care eram intr-o relatie de prietenie si de colegialitate pe care nici nu o voi renega, si nici nu o voi regreta vreodata, indiferent de cum au evoluat lucrurile din punct de vedere politic intre noi). Asteptam, alaturi de alti cativa colegi, in secretariatul de la Guvern rezultatul intalnirii extrem de spectaculoase cu cel care era si atunci considerat dusmanul nostru ireconciliabil (eu tocmai il facusem praf in nota de control privind uriasele matrapazlacuri de la Primarie, comise de Basescu impreuna cu diversi consilieri PSD de care am mai auzit dupa, gen Stelica Barna, Florian Busca – Walter acum – si altii).  Dupa ce Basescu a iesit din cabinetul lui AN, Gabi l-a condus politicos pana la masina, dar s-a intors la noi cu o figura bulversata, si ne-a povestit ca inainte sa plece primarul general s-a intors spre el si i-a suierat printre dinti “o sa vedeti voi ca o sa va arestez eu pe toti!”.  Eu m-am amuzat copios considerand gestul lui Base inca o bravada de bufon, in stilul lui, dar toti ceilalti pareau ingrijorati, departe de a impartasi optimismul meu. S-a dovedit ca au avut ei dreptate!

In 2005, Basescu a inceput sa puna in practica amenintarile care, in 2004, pareau simple fanfaronade. Gabi Oprea, numit in campanie “seful mafiei personale a lui Adrian Nastase”, a fost haituit mai mult de un an cu tot felul de povesti. Cred ca impacarea lui cu Basescu a intervenit abia in 2009, dupa ce a fost numit ministru de interne, evoluand ulterior in directia cunoscuta!

Pe urma a aparut acea mascarada judiciara in care Dinu Patriciu era fugarit pe langa zidurile Tribunalului si prezentat de Basescu si ai lui ca marele criminal al tarii. Nu il cunosteam personal pe Patriciu si nu il simpatizam deloc, dar era evident ca, din moment ce privatizarea Petromidia fusese aprobata prin lege de Parlament, nu puteai vorbi decat de o raspundere politica, juridica – nici vorba. Am ascultat vorbele extrem de dure si promisiunile de razbunare ale “mogulului” (eticheta pusa chiar de Basescu)  si recunosc ca nu as fi pariat nici macar 1 leu pe ideea ca, in 2011, Patriciu ii va face declaratii de iubire celui care se chinuia sa-l aresteze si va primi in schimb titlul de “adevarat liberal” de la fostul securist de la Anvers, devenit sef de partid in Internationala Socialista!

In 2009, m-am uitat, ca toti romanii, la o alta sceneta judiciara marca “Basewood”, de data aceasta cu Gigi Becali in rol principal. Identificarea cu Isus, judecati private, deliberari spectaculoase, obtinerea unui loc de europarlamentar si promisiuni de razbunare la adresa lui Basescu – tot tacamul ca sa ai incasari mari la box office! Apoi, in celebra noapte a turului doi de la prezidentiale, eu, purtatorul de cuvant al viitorului presedinte al tarii, am facut icter cand am vazut ca Becali ne-a calcat pe toti in picioare si s-a postat chiar langa Mircea Geoana pe podium! Dar iata  ca a venit si 2010-2011, iar consilierii PNG din Bucuresti sunt cei mai devotati aliati ai PDL-ului condus de dna Udrea, iar Becali personal se duce sa-i pupe condurul lui Sorin Blejnar, noul “om pentru treburile murdare” al lui Basescu! Ma rog, incurcate sunt caile fotbalului…

In 2010 un nou episod, reteta cunoscuta – arestarea lui Dan Diaconescu, un alt “mogul”! Am tipat toti “ce abuz!”, Diaconescu s-a eliberat in glorie, a promis razbunare, bla bla bla… Acum OTV lupta din greu cu “ciocoii” din Opozitie, cu ciocoiul Oprescu, si in general cu toti dusmanii lui Basescu! Nu o sa mai vedeti prea curand un “ciocoi” pedelist, poate pe Blaga, Berceanu sau Videanu care au calcat stramb. Si toate calculele anuntate public de Boc si ai lui vorbesc de scaderea USL sub 50% ca sa faca tot ei majoritate cu – ati ghicit – partidul lui Dan Diaconescu. Si banuiesc ca noul guvern va aplica toate masurile care se zbat pe ecranul de la OTV cu miile de euro care vor napadi fiecare roman! E cam grotesc, stiu, dar pentru Basescu si Boc merge si asa!

Hai sa ne uitam si la un alt episod celebru din acest megaserial pe care il numesc “Aresteaza-ma sa te iubesc” – episodul Sorin Ovidiu Vantu! Dupa ce a fost un sprijin de nadejede pentru Basescu in 2004-2007, marele strateg Vantu a facut o greseala fatala (de care nu il pot acuza pentru ca ma aflam de aceeasi parte) – a mizat totul pe Mircea Geoana. Cand proiectul a esuat, Vantu stia foarte bine ce urmeaza – un rol principal in serial, demonizarea, arestarea si propunerea de pace. Scenariul s-a desfasurat conform tipicului si, dupa arestare, a venit mult asteptatul exit – Vantu sa vanda Realitatea TV. Dar cui?! Pe cine sa se bazeze Base in contextul extrem de negativ al anului 2011? Solutia – riscanta, dar singura  disponibila in acel moment, era Elan Schwartzenberg – un tip abil, simpatic, cu relatii bune in toate partile, dar cu un atu important – este cel mai bun prieten al lui Sorin Blejnar, fac vacantele impreuna la Monte Carlo si prin “nasul’ Dan Moldoveanu poate sa fie tinut strans sub observatie. Gata, Vantu a vandut, a fost eliberat si, daca va iesi sa spuna ceva rau de USL, o sa fie rapid “reevaluat”!

Sa nu uitam nici de episodul de colectie cu Corneliu Vadim Tudor! Scandal cu executorii judecatoresti, infierare la tonomatele Puterii, razbunari anuntate si parchetul care intr-o luna a facut dosarul si l-a trimis in judecata (acelasi parchet care s-a scremut aproape un an sa dea un mare NUP la Roberta!). Rezultatul destul de previzibil –  unde este Basescu direct interesat, in Consiliul General de  la Bucuresti, alianta PRM cu PDL-Udrea este indestructibila, indiferent de evidenta neconcordanta cu declaratiile belicoase ale liderului PRM!

Sigur, pot continua cu multe alte exemple mai putin celebre (faptul ca Serban Mihailescu, numit de Basescu “Michi Spaga”, a fost trimis in judecata, iar acum e cel mai zelos luptator in Senat pentru proiectele prezidentiale, ca Mantog al meu de la Gorj si-a tinut gura cu banii de campanie si va intra curand in cazurile de prescriptie de care vorbeste Comisia Europeana, s.a.m.d.),  dar cred ca ceea ce era de demonstrat e clar. 

Sunt oameni care s-au pliat repede fara a mai fi necesara arestarea, asa cum sunt oameni (putini din pacate) care au preferat sa lupte decat sa faca aceste targuri murdare. 

Credeti ca, daca Adrian Nastase, in cei 6 ani de golgota judiciara, i-ar fi dat un semn lui Basescu ca e gata sa “cada la pace”, acesta ar fi avut vreo problema sa iasa la TVR sau la B1 sa vorbeasca despre ce adevarat social democrat si ce prim ministru corect si eficient a fost?! Nici vorba, il lauda Base mai ceva ca noi in anii de glorie. Insa, pentru ca a refuzat sa joace in filmul asta, AN este abonat de doua ori pe saptamana la Inalta Curte de Casatie si Justitie! Mai stie cineva pentru ce a fost trimis in judecata, de ce este acuzat? Evident ca nu, dar ce conteaza? Trebuie dat un semnal clar pentru ca Patriciu, Diaconescu, Becali, Vantu, Vadim si toti ceilalti sa nu se razgandeasca!

Ce concluzii pot trage de aici:

1) ca orice proiect “Basescu” (daca a existat vreunul, asa cum se jura nomenclaturistul pocait decorat de Base – dl Tismaneanu) a esuat in primul rand din lipsa respectului fata de regulile unui stat de drept, ale unei democratii in sensul in care ne gandim uitandu-ne spre Occident; sa pui toata propaganda sistemului impotriva unor adversari, sa-i arestezi, sa-i convertesti la “dreapta religie basista” si sa-i prezinti apoi ca aliati ai tai de nadejde – e o strategie nu doar imorala si ilegala, dar care poate aduce avantaje pe termen scurt si produce grave traume pe termen lung;

2) ca nu poti sa implementezi un adevarat proiect politic daca nu ai o echipa care sa creada sincer in el si sa te urmeze din convingere, nu din frica de arestare! Cine mai este azi langa Basescu dintre cei cu care a pornit la drum? O doamna ministru blonda, care a trecut de la PSD la PNL, e acum lider PDL dar munceste pentru UNPR, si o grupare de oameni despre care ai jurat public din 2004 incoace ca reprezinta “sistemul ticalosit”, iar acum stau langa tine din teama de dosare si din lacomia de a nu pierde ce au acumulat cand tu ii infierai din Opozitie?

3) ca justitia din Romania este tot mai departe de rolul sau social fundamental – sa faca dreptate, sa opreasca abuzurile celui mai tare fata de cel mai slab indiferent cine sunt acestia, sa asigure aplicarea egala a legii! Pana nu vom ajunge la acest stadiu, indiferent daca Basescu si Boc vor fi inlocuiti de Antonescu si Ponta, nimic nu se va schimba cu adevarat in bine in tara noastra;

4) ca, indiferent de dorinta umana, chiar legitima, de razbunare a acestor practici abuzive, solutia reala pentru USL nu este sa le aplice identic, cand va veni la putere, impotriva lui Basescu si celor care l-au sprijinit! Indiferent de cat de frustrant va fi, trebuie sa schimbam paradigma, legea sa se aplice implacabil, dar nu pe criteriul intresului politic, ci pe criteriul rolului real al justitiei in societate;

5) daca Basescu si-a calculat ca va reusi sa ma bage si pe mine intr-un serial din filmul lui favorit, insemna ca a imbatranit rau si e mai usor de invins decat credeam. Mascarada cu Blejnar (un personaj atat de dubios si haotic incat orice politician ar trebui sa fuga de el ca Dracu de tamaie) si DNA nu poate decat sa ma arate ca victima a unui presedinte care nu are cu ce altceva sa ma controleze! Sper ca  a uitat ca un dosar grav ca “Flota” nu l-a incurcat cu nimic, din moment ce publicul vedea in el doar un lider al Opozitiei caruia Puterea nu poate sa-i inchida gura! Basescu stie foarte bine, din actele pe care le-a vazut deja, ca nu are nimic contra mea si putea sa prevada ca voi tipa de trei ori mai tare decat pana acum si ii voi pune in cap tocmai malversatiunile lui cusute cu ata alba; s-au dus vremurile de aur din 2005-2006 cand era suficient sa te acuze Base de ceva si erai deja vinovat! Mi-e teama ca acum e tocmai invers – vezi cazul Borbely, in care tocmai supozitia generala ca este un dosar fabricat de Presedinte ii asigura ministrului udemerist  impunitate.

Crin mi-a spus odata opinia lui despre presiunile pe care Basescu le facea la Congresul PDL – “sa ne luam cola si popcorn si sa ne uitam la televizor, e o noua productie marca Basescu, din care vor pierde doar ei!”. A avut dreptate.

Acum ma pregatesc pentru anul 2012 – anul cel mai spectaculos pentru ca, probabil, e ultimul din superproductia “Aresteaza-ma sa te iubesc” a vestitei case “Basewood”. Iar cand se termina ultimul episod, cred ca trebuie sa ne mai apucam si de munca!

“Sunt foarte hotarat ca, la un moment dat, sa povestesc intr-o carte cele mai ciudate, neasteptate, amuzante momente din viata mea politica. Nu ma grabesc sa o fac pentru ca probabil “the best is yet to come!”. Dar azi vreau sa descriu un asemenea moment memorabil si sa-l leg de o realitate evidenta cu care ne confruntam – Basescu si arestarile!

Pe la sfarsitul lui 2003 sau inceputul lui 2004 (nu-mi amintesc exact data, e in presa)  a avut loc o faimoasa intalnire la Palatul Victoria intre Adrian Nastase si Traian Basescu; obiectul discutiei a fost o propunere de fuziune intre PSD si PD (pe atunci inca membru al Internationalei Socialiste), candidatura comuna a lui Basescu la Primaria generala; ma rog, lucrurile astea se stiu si nu la ele vreau sa ma refer, ci la altceva.

Cel care a mijlocit intalnirea, in calitatea sa de prefect al Bucurestiului, a fost Gabi Oprea, (cu care eram intr-o relatie de prietenie si de colegialitate pe care nici nu o voi renega, si nici nu o voi regreta vreodata, indiferent de cum au evoluat lucrurile din punct de vedere politic intre noi). Asteptam, alaturi de alti cativa colegi, in secretariatul de la Guvern rezultatul intalnirii extrem de spectaculoase cu cel care era si atunci considerat dusmanul nostru ireconciliabil (eu tocmai il facusem praf in nota de control privind uriasele matrapazlacuri de la Primarie, comise de Basescu impreuna cu diversi consilieri PSD de care am mai auzit dupa, gen Stelica Barna, Florian Busca – Walter acum – si altii).  Dupa ce Basescu a iesit din cabinetul lui AN, Gabi l-a condus politicos pana la masina, dar s-a intors la noi cu o figura bulversata, si ne-a povestit ca inainte sa plece primarul general s-a intors spre el si i-a suierat printre dinti “o sa vedeti voi ca o sa va arestez eu pe toti!”.  Eu m-am amuzat copios considerand gestul lui Base inca o bravada de bufon, in stilul lui, dar toti ceilalti pareau ingrijorati, departe de a impartasi optimismul meu. S-a dovedit ca au avut ei dreptate!

In 2005, Basescu a inceput sa puna in practica amenintarile care, in 2004, pareau simple fanfaronade. Gabi Oprea, numit in campanie “seful mafiei personale a lui Adrian Nastase”, a fost haituit mai mult de un an cu tot felul de povesti. Cred ca impacarea lui cu Basescu a intervenit abia in 2009, dupa ce a fost numit ministru de interne, evoluand ulterior in directia cunoscuta!

Pe urma a aparut acea mascarada judiciara in care Dinu Patriciu era fugarit pe langa zidurile Tribunalului si prezentat de Basescu si ai lui ca marele criminal al tarii. Nu il cunosteam personal pe Patriciu si nu il simpatizam deloc, dar era evident ca, din moment ce privatizarea Petromidia fusese aprobata prin lege de Parlament, nu puteai vorbi decat de o raspundere politica, juridica – nici vorba. Am ascultat vorbele extrem de dure si promisiunile de razbunare ale “mogulului” (eticheta pusa chiar de Basescu)  si recunosc ca nu as fi pariat nici macar 1 leu pe ideea ca, in 2011, Patriciu ii va face declaratii de iubire celui care se chinuia sa-l aresteze si va primi in schimb titlul de “adevarat liberal” de la fostul securist de la Anvers, devenit sef de partid in Internationala Socialista!

In 2009, m-am uitat, ca toti romanii, la o alta sceneta judiciara marca “Basewood”, de data aceasta cu Gigi Becali in rol principal. Identificarea cu Isus, judecati private, deliberari spectaculoase, obtinerea unui loc de europarlamentar si promisiuni de razbunare la adresa lui Basescu – tot tacamul ca sa ai incasari mari la box office! Apoi, in celebra noapte a turului doi de la prezidentiale, eu, purtatorul de cuvant al viitorului presedinte al tarii, am facut icter cand am vazut ca Becali ne-a calcat pe toti in picioare si s-a postat chiar langa Mircea Geoana pe podium! Dar iata  ca a venit si 2010-2011, iar consilierii PNG din Bucuresti sunt cei mai devotati aliati ai PDL-ului condus de dna Udrea, iar Becali personal se duce sa-i pupe condurul lui Sorin Blejnar, noul “om pentru treburile murdare” al lui Basescu! Ma rog, incurcate sunt caile fotbalului…

In 2010 un nou episod, reteta cunoscuta – arestarea lui Dan Diaconescu, un alt “mogul”! Am tipat toti “ce abuz!”, Diaconescu s-a eliberat in glorie, a promis razbunare, bla bla bla… Acum OTV lupta din greu cu “ciocoii” din Opozitie, cu ciocoiul Oprescu, si in general cu toti dusmanii lui Basescu! Nu o sa mai vedeti prea curand un “ciocoi” pedelist, poate pe Blaga, Berceanu sau Videanu care au calcat stramb. Si toate calculele anuntate public de Boc si ai lui vorbesc de scaderea USL sub 50% ca sa faca tot ei majoritate cu – ati ghicit – partidul lui Dan Diaconescu. Si banuiesc ca noul guvern va aplica toate masurile care se zbat pe ecranul de la OTV cu miile de euro care vor napadi fiecare roman! E cam grotesc, stiu, dar pentru Basescu si Boc merge si asa!

Hai sa ne uitam si la un alt episod celebru din acest megaserial pe care il numesc “Aresteaza-ma sa te iubesc” – episodul Sorin Ovidiu Vantu! Dupa ce a fost un sprijin de nadejede pentru Basescu in 2004-2007, marele strateg Vantu a facut o greseala fatala (de care nu il pot acuza pentru ca ma aflam de aceeasi parte) – a mizat totul pe Mircea Geoana. Cand proiectul a esuat, Vantu stia foarte bine ce urmeaza – un rol principal in serial, demonizarea, arestarea si propunerea de pace. Scenariul s-a desfasurat conform tipicului si, dupa arestare, a venit mult asteptatul exit – Vantu sa vanda Realitatea TV. Dar cui?! Pe cine sa se bazeze Base in contextul extrem de negativ al anului 2011? Solutia – riscanta, dar singura  disponibila in acel moment, era Elan Schwartzenberg – un tip abil, simpatic, cu relatii bune in toate partile, dar cu un atu important – este cel mai bun prieten al lui Sorin Blejnar, fac vacantele impreuna la Monte Carlo si prin “nasul’ Dan Moldoveanu poate sa fie tinut strans sub observatie. Gata, Vantu a vandut, a fost eliberat si, daca va iesi sa spuna ceva rau de USL, o sa fie rapid “reevaluat”!

Sa nu uitam nici de episodul de colectie cu Corneliu Vadim Tudor! Scandal cu executorii judecatoresti, infierare la tonomatele Puterii, razbunari anuntate si parchetul care intr-o luna a facut dosarul si l-a trimis in judecata (acelasi parchet care s-a scremut aproape un an sa dea un mare NUP la Roberta!). Rezultatul destul de previzibil –  unde este Basescu direct interesat, in Consiliul General de  la Bucuresti, alianta PRM cu PDL-Udrea este indestructibila, indiferent de evidenta neconcordanta cu declaratiile belicoase ale liderului PRM!

Sigur, pot continua cu multe alte exemple mai putin celebre (faptul ca Serban Mihailescu, numit de Basescu “Michi Spaga”, a fost trimis in judecata, iar acum e cel mai zelos luptator in Senat pentru proiectele prezidentiale, ca Mantog al meu de la Gorj si-a tinut gura cu banii de campanie si va intra curand in cazurile de prescriptie de care vorbeste Comisia Europeana, s.a.m.d.),  dar cred ca ceea ce era de demonstrat e clar. 

Sunt oameni care s-au pliat repede fara a mai fi necesara arestarea, asa cum sunt oameni (putini din pacate) care au preferat sa lupte decat sa faca aceste targuri murdare. 

Credeti ca, daca Adrian Nastase, in cei 6 ani de golgota judiciara, i-ar fi dat un semn lui Basescu ca e gata sa “cada la pace”, acesta ar fi avut vreo problema sa iasa la TVR sau la B1 sa vorbeasca despre ce adevarat social democrat si ce prim ministru corect si eficient a fost?! Nici vorba, il lauda Base mai ceva ca noi in anii de glorie. Insa, pentru ca a refuzat sa joace in filmul asta, AN este abonat de doua ori pe saptamana la Inalta Curte de Casatie si Justitie! Mai stie cineva pentru ce a fost trimis in judecata, de ce este acuzat? Evident ca nu, dar ce conteaza? Trebuie dat un semnal clar pentru ca Patriciu, Diaconescu, Becali, Vantu, Vadim si toti ceilalti sa nu se razgandeasca!

Ce concluzii pot trage de aici:

1) ca orice proiect “Basescu” (daca a existat vreunul, asa cum se jura nomenclaturistul pocait decorat de Base – dl Tismaneanu) a esuat in primul rand din lipsa respectului fata de regulile unui stat de drept, ale unei democratii in sensul in care ne gandim uitandu-ne spre Occident; sa pui toata propaganda sistemului impotriva unor adversari, sa-i arestezi, sa-i convertesti la “dreapta religie basista” si sa-i prezinti apoi ca aliati ai tai de nadejde – e o strategie nu doar imorala si ilegala, dar care poate aduce avantaje pe termen scurt si produce grave traume pe termen lung;

2) ca nu poti sa implementezi un adevarat proiect politic daca nu ai o echipa care sa creada sincer in el si sa te urmeze din convingere, nu din frica de arestare! Cine mai este azi langa Basescu dintre cei cu care a pornit la drum? O doamna ministru blonda, care a trecut de la PSD la PNL, e acum lider PDL dar munceste pentru UNPR, si o grupare de oameni despre care ai jurat public din 2004 incoace ca reprezinta “sistemul ticalosit”, iar acum stau langa tine din teama de dosare si din lacomia de a nu pierde ce au acumulat cand tu ii infierai din Opozitie?

3) ca justitia din Romania este tot mai departe de rolul sau social fundamental – sa faca dreptate, sa opreasca abuzurile celui mai tare fata de cel mai slab indiferent cine sunt acestia, sa asigure aplicarea egala a legii! Pana nu vom ajunge la acest stadiu, indiferent daca Basescu si Boc vor fi inlocuiti de Antonescu si Ponta, nimic nu se va schimba cu adevarat in bine in tara noastra;

4) ca, indiferent de dorinta umana, chiar legitima, de razbunare a acestor practici abuzive, solutia reala pentru USL nu este sa le aplice identic, cand va veni la putere, impotriva lui Basescu si celor care l-au sprijinit! Indiferent de cat de frustrant va fi, trebuie sa schimbam paradigma, legea sa se aplice implacabil, dar nu pe criteriul intresului politic, ci pe criteriul rolului real al justitiei in societate;

5) daca Basescu si-a calculat ca va reusi sa ma bage si pe mine intr-un serial din filmul lui favorit, insemna ca a imbatranit rau si e mai usor de invins decat credeam. Mascarada cu Blejnar (un personaj atat de dubios si haotic incat orice politician ar trebui sa fuga de el ca Dracu de tamaie) si DNA nu poate decat sa ma arate ca victima a unui presedinte care nu are cu ce altceva sa ma controleze! Sper ca  a uitat ca un dosar grav ca “Flota” nu l-a incurcat cu nimic, din moment ce publicul vedea in el doar un lider al Opozitiei caruia Puterea nu poate sa-i inchida gura! Basescu stie foarte bine, din actele pe care le-a vazut deja, ca nu are nimic contra mea si putea sa prevada ca voi tipa de trei ori mai tare decat pana acum si ii voi pune in cap tocmai malversatiunile lui cusute cu ata alba; s-au dus vremurile de aur din 2005-2006 cand era suficient sa te acuze Base de ceva si erai deja vinovat! Mi-e teama ca acum e tocmai invers – vezi cazul Borbely, in care tocmai supozitia generala ca este un dosar fabricat de Presedinte ii asigura ministrului udemerist  impunitate.

Crin mi-a spus odata opinia lui despre presiunile pe care Basescu le facea la Congresul PDL – “sa ne luam cola si popcorn si sa ne uitam la televizor, e o noua productie marca Basescu, din care vor pierde doar ei!”. A avut dreptate.

Acum ma pregatesc pentru anul 2012 – anul cel mai spectaculos pentru ca, probabil, e ultimul din superproductia “Aresteaza-ma sa te iubesc” a vestitei case “Basewood”. Iar cand se termina ultimul episod, cred ca trebuie sa ne mai apucam si de munca!”

Amy Winehouse

July 24, 2011

Cântăreaţa britanică Amy Winehouse a murit sâmbătă, în apartamentul ei din Londra. Ea a fost găsită în jurul orei 15:54 (ora locală), iar momentan nu se cunosc cauzele decesului. Mai multe televiziuni spun, însă, că ea ar fi decedat în urma unei supradoze.

Amy Jade Winehouse (14 September 1983 – 23 July 2011) was a British singer-songwriter known for her powerful contralto vocals  and her eclectic mix of musical genres including R&B, soul and jazz.

Winehouse’s 2003 debut album, Frank, was critically successful in the UK and was nominated for the Mercury Prize. Her 2006 follow-up album, Back to Black, led to six Grammy Award nominations and five wins, tying the record for the most wins by a female artist in a single night, and made Winehouse the first British singer to win five Grammys, including three of the “Big Four“: Best New Artist, Record of the Year and Song of the Year. On 14 February 2007, she won a BRIT Award for Best British Female Artist; she had also been nominated for Best British Album. She won the Ivor Novello Award three times, one in 2004 for Best Contemporary Song (musically and lyrically) for “Stronger Than Me“, one in 2007 for Best Contemporary Song for “Rehab“, and one in 2008 for Best Song Musically and Lyrically for “Love Is a Losing Game“, among other prestigious distinctions. The album was the third biggest seller of the 2000s in the United Kingdom.[5]

Winehouse was credited as an influence in the rise in popularity of female musicians and soul music, and also for revitalising British music. Winehouse’s distinctive style made her a muse for fashion designers such as Karl Lagerfeld. The singer’s problems with drug and alcohol abuse, as well as self-destructive behaviour, were regular tabloid news from 2007 until her death. She and her former husband, Blake Fielder-Civil, were plagued by legal troubles that left him serving prison time. In 2008, Winehouse faced a series of health complications that threatened both her career and her life. Winehouse died at the age of 27 on 23 July 2011 at her home in London;  police have said that the cause of her death was “as yet unexplained”.

 

“We Have Now Run Out Of Time!” President Obama Press Conference July 22

July 22, 2011

NORVEGIA IN LACRIMI

July 22, 2011

Zeci de persoane au murit si peste 100 au fost ranite, vineri, in ceea ce este un atac terorist fara precedent in istoria capitalei Norvegiei.

O explozie langa sediul Guvernului, urmata de un atentat intr-o tabara de tineri, un pachet suspect detectat la o televiziune si amenintari cu bomba intr-un tren care mergea spre aeroportul din Oslo sunt evenimentele care au zguduit, vineri, Norvegia.

“Se clatină șandramaua lui Băsescu”

July 16, 2011

Articol scris de Cornel Nistorescu si publicat in editia on-line a ziarului Cotidianul.

www.cotidianul.ro

“Pentru cine n-are lupă și soft pentru politică, scandalul Borbely pare un soi de episod din fabuloasa și inexistenta luptă anticorupție dusă acum de tăticul hoților din România. Copoii președintelui au luat urma unui apartament zugrăvit în barter politic.

– Tu dai contracte, noi dăm cu humă și culoare!

Şi poporul, sătul de golăniile politicienilor, să răbufnească supărat:

– Auzi, dom’le, să-i aranjeze apartamentele pe contracte cu statul! Nenorociții nenorociților din căruța cu nenorociți!

Când colo, afacerea modernizării apartamentului (care ar putea fi și adevărată. Eu unul nu am însă nici o informație credibilă din nici o parte!) ascunde un război politic în toată legea. Traian Băsescu a aflat de la răspândacii săi că ungurii se pregătesc de drum. Nu merg pe mâna sa nici la modificarea Constituției, nici la proiectul de împărțire teritorial-administrativă și nici la votul prin corespondență. Adică la nici una din șmecheriile majore cu care președintele încearcă să-și mențină handicapații în funcții. Şi atunci a dat verde unui plan verificat în multe împrejurări. Demolarea unor personalități politice cu buldozerele statului de drept. A funcționat și cu Tudor Ciuhodaru, și cu Alexandru Athanasiu, și cu Codruț Şereş și cu mulți alții. Adică a scos din inventarul său de turnătorii și delațiuni povestea unuia dintre cei mai osoși lideri ai UDMR, povestea apartamentului soacrei, cuscrei, mă rog, ce-o fi cu Borbely, și a umflat scandalul în presă. Bineînțeles, trompetiștii de serviciu l-au amplificat până la asurzitor.

Ungurii, ai dracului nevoie mare, n-au băgat coada între picioare și n-au dat fuga la Cotroceni să ciugulească din palmă. Așa că Traian Băsescu l-a împins la rățoială și pe Daniel Morar. Amărâtul acesta a dat și el fuga la presă să reclame solidarizarea opoziției cu Laszlo Borbely. Adică să atace. Și procurorul de pe care hainele cad ca citațiile din geanta poștașului ne-a anunțat că, vezi Doamne, Borbely n-are încă dosar deși pre dânsul îl tulbură presiunea opoziționiștilor. Blambec cum este, bietul Morar nici n-a înțeles ce trebuie să demonstreze și pe cine trebuie să sperie. Lui nu i s-a explicat băbește că UDMR trebuie băgată la 220 de volți ca nu care cumva să se alieze cu USL și să provoace marea tragedie. Iar Morar, care nu pricepe nici cum a ajuns la DNA și nici de ce a rămas, încă nu a realizat că fără UDMR, și el, și Elena Udrea, și delicata doamnă Kovesi, unul după altul, ca puii de rățușcă, se vor încolona după președinte și vor pleca spre noul sediu al DNA.

Scoaterea lui Morar la tv a avut efectul contrar. Şeful DNA sperie mai mult când tace și când nu apare. Când se dă orator și încearcă să demonstreze ceva, se umple de umor involuntar, de ilogică și de penibilul omului păpușat și dirijat cu telefonul mobil. În schimb, folosirea lui Morar și a DNA pentru a băga groază în UDMR ne arată cât de groasă este situația. Traian Băescu este dispus să sacrifice orice și pe oricine pentru a nu aluneca în mașina de tocat a opoziției și a populației nemulțumite. Spaima de o dezertare a UDMR îi provoacă vise urâte. Chiar și speranțe pentru care se aplaudă singur. Cică în mecanismul democratic super-rafinat inventat de el pe mare și din scăfârlia sa de conducător cu orice preț, salvarea ar putea veni de la o halcă din PSD și de la o ciosvârtă din PNL. Cu marii “oameni de caracter” care mai sunt prin cele două partide ar alcătui o nouă majoritate. Şi cu aceasta să ne treacă prin Parlament un premier care arată ca desenul acesta de Goya, numit și Sebastian Lăzăroiu.

Adică Albă ca Zăpada a avortat săptămâna trecută și ne-a cadorisit cu un creier luminat din care se aud numai ordinele, poeziile și înjurăturile lui Traian Băsescu!”

“Scrisoare deschisă a revoluţionarilor din Timişoara”

July 16, 2011

Preluat din editia on-line a ziarului Cotidianul.

www.cotidianul.ro

“Noi, semnatarii acestei scrisori, câţiva din miile de timişoreni care în 1989 ne-am asumat, cu riscul vieţii, încercarea de schimbare a lui Ceauşescu şi doborârea unui întreg sistem totalitar, constatăm ca la 22 de ani de la REVOLUŢIA ROMÂNĂ din Decembrie 1989 se reinventează propaganda mincinoasă, se formează noi propagandişti, care prin lichelismul lor îi fac invidioşi pe cei din regimul Ceauşescu, se reinventează colaboraţionismul pe spinarea statului: nu eşti membru de partid, nu eşti angajat!

Am asistat în seara zilei de 12 iulie 2011 la emisiunea ghidonată de Robert Turcescu şi Ion Cristoiu, în colaborare cu G.Cartianu, avându-l ca invitat pe Claudiu Iordache, director al Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989. Rar am putut vedea o mostră de manipulare atât de grosolan pusă în scenă. Era actul doi la ceea ce ministrul de Externe Baconschi a declarat că intenţionează a realiza:

un muzeu al dictaturii comuniste; ca şi cum românului şi României atât îi mai lipseşte, că în rest avem de toate. Intenţia declarată a ministrului era de comasare a acestui Institut, singurul care studiază cel mai important şi curajos moment din istoria românilor la sfârşit de secol XX, cu unul condus de Volodea Tismăneanu, recunoscut prin condamnarea până la siluire a comunismului la televizor.

Şi dacă tot nu au soluţii pentru România, cei care in Decembrie 89 erau de cealaltă parte a baricadei s-au gândit să mai jignească o dată poporul român. Printr-un plan diabolic încearcă din răsputeri să spună că în Dec. ’89 nu a fost Revoluţie, că ruşii ne-au scos din case, ne-au mânat pe străzi, ne-au împuşcat, ne-au îngropat, ne-au obligat sa-l împuşcăm pe Ceauşescu, ne-au obligat să desfiinţăm PCR-ul, ne-au obligat să intrăm în NATO şi UE. Şi cine propagă aceste neadevăruri: un post de televiziune beneficiar al acelui act din Dec. ’89 şi al tunurilor date BRCE-ului, un moderator impertinent, un redactor agramat, lipsit de cele mai elementare reguli de comportare – în fapt spălător de “cadavre”, un ziarist care se documentează după dictare.

Noi vă spunem câteva lucruri elementar de simple: în Timişoara a fost o Revoluţie autentică şi ea s-a desfaşurat cu Ceauşescu la putere! Noi am fost singuri împotriva sistemului, nu ne-au scos în stradă nici ruşii, nici ungurii, nici sârbii, ci conştiinţa noastră, am ieşit cu sutele de mii la Revoluţie, iar cei pe care voi îi prezentaţi ca mari autoştiitori, ca deţinatori de adevăruri absolute, îl apărau pe Ceauşescu atunci.

Noi nu avem nevoie de legitimarea voastră. Noi am fost atunci când voi aţi lipsit. Şi noi am fost români, germani, unguri, sârbi, evrei cu alte cuvinte CETĂŢENI AI TIMIŞOAREI. Pe noi nu ne poate legitima nici securitatea, nici Preşedinţia, nici Parlamentul şi cu atât mai puţin unii ca Turcescu, Cartianu, Cristoiu sau Volodea Tismăneanu.

Dintre miile de disidenţi şi de victime ale comunismului chiar credeţi că nu exista niciunul care să se ocupe de condamnarea comunismului? Chiar credeţi că un Institut al Revoluţiei Române poate fi condus de Volodea? Chiar credeţi că cine a fost frate cu dracu poate face exorcizari? Chiar credeţi că un preşedinte comunist şi colaboraţionist poate condamna comunismul? De ce nu condamnă Securitatea? Chiar este greu de vazut că Legea accesului la dosare este victoria Securităţii împotriva poporului român? Câţi securişti au fost pedepsiţi?

Voi cei care aţi gândit acest plan diabolic de negare a Revoluţiei şi de inducere a ideii că poporul român este handicapat, uşor de dus de nas şi incapabil de a discerne răul de bine nu faceţi greşeala pe care au făcut-o mentorii voştri, comuniştii.

Nu cu noi duşmani şi cu o Românie înjosită veţi crea diversiunea de a trece problemele grave ale acestei ţări in plan secund. Ele există si nerezolvându-le ne scoateţi din nou in stradă! Sau veţi spune că ne-au scos ruşii ? Chiar credeţi că zecile de victime de pânăîin 22 Dec., că profanarea şi arderea cadavrelor, că omorârea răniţilor din Spitalul Judeţean Timiş le-au săvârşit ruşii? Că în 12 ianuarie 1990 la Timişoara, ruşii au incercat o lovitură de stat în paralel cu Bucureştiul?

Noi TIMIŞORENII avem bun simţ, aşa cum l-am avut şi în Decembrie 89, şi nu cerem decât sa fim lăsaţi in pace. Nu ne mai târâţi în retorici iresponsabile, ştim că ne urâţi, pentru ca nu puteţi fi ca noi – curaţi şi curajoşi.

Chiar nu aţi aflat ca Revoluţia a inceput in 14-15 dec. 1989, că în 20 Dec. eram un oraş liber, că în 28-29 ian. 1990 am avut alegeri libere în Timişoara?

Noi am crezut şi credem in Revoluţie, în democraţie şi ne disociem de lichelismul vostru, refuzăm să credem că suntem o ţară de manelişti şi pe noi nu ne amăgiţi cu “succesurile” voastre.

Să-i acuzi pe cei care în Dec. 89 şi-au asumat toate riscurile, să negi că românii au făcut Revoluţia arată cât de înguşti la minte şi răuvoitori sunteţi. Chiar nu ştiţi că în Dec. 1989 POPORUL ROMÂN îşi alesese drumul fără a cere voie nici de la americani, nici de la ruşi?

De fapt voi sunteţi cei care regretaţi că nu a fost o revoluţie bolşevică. Dar noi suntem mărinimoşi şi spunem: Iartă-i Doamne pe cei săraci cu duhul!

Semnatari:

  • Adrian Sanda luptător, fost preşedinte Asociaţia Victoria, fost Secretar de Stat la S.S.P.R.
  • Gabriel Marinescu luptător, Victoria
  • Dragoi Mihai rănit, 17 Decembrie
  • Marcu Ion luptător, EFCC
  • Radu Motica luptător, Victoria
  • Lungu Gheorghe rănit, fost preşedinte 17 DECEMBRIE
  • Traistaru Maria luptător, independent
  • Florescu Viorel luptător, preşedinte Revoluţia 1989
  • Hosu Virgil arestat, preşedinte ALTAR
  • Jijie Gheorghe luptător, Forumul Revoluţiei
  • Sasaran Gruia luptător, independent
  • Petre Borosoiu luptător EFCC
  • Factor Alexandru luptător, Forumul Revoluţiei
  • Oprea Beni luptător, Victoria
  • Savu Ioan luptător, independent
  • Apetrei Liviu luptător, fost preşedinte Forumul Revolutţei

Menţionăm că în marea lor majoritate cei de mai sus sunt membrii fondatori ai Frontului Democratic Român, formaţiune politică născută în Opera din Timişoara în data de 20 Decembrie 1989.”

In Memorian: Cornel Fugaru

July 16, 2011

A fost un compozitor de muzică ușoară, solist vocal și instrumentist român, lider al formației Sincron.

Fugaru a participat la numeroase turnee în străinătate, a făcut parte din jurii naționale de concursuri de muzică ușoară, a susținut numeroase concerte și recitaluri la televiziune, a apărut ca interpret în filme (Opt minute de vis, 1966, regia Mihai Constantinescu; Opt exerciții de 625 de linii, 1967, film serial; Împușcături pe portativ, 1967, regia Cezar Grigoriu) și a compus muzică de film pentru pelicule precum Brezaia, Cici, Cei 4 M, Oacă și Boacă etc.[1]

Printre cele mai cunoscute piese compuse de el se numără „Dau viața mea pentru o iubire”, „Nu sunt sclavul tău”, „Eu nu mai sunt cel de ieri”.[1]

Cornel Fugaru a colaborat foarte mult cu soția sa, Mirela Fugaru.

Bute vs Mendy Results: Lucian Bute Flattens Challenger in Four

July 9, 2011