by

Un raport luat http://nastase.wordpress.com/

“Raportul Institutului Social-Democrat “Ovidiu Sincai” (ISD), intitulat „Perspective ale anului politic 2012. PDL nu mai poate câştiga dar USL nu are garantată victoria”, s-a bucurat de un neaşteptat succes în mass-media, făcând „breaking news-uri” la 10 zile după ce a fost dat publicităţii (!!). Un asemenea eveniment suprinzător nu poate fi pus pe seama întâmplării, ca atâtea alte lucruri în politică. Expunerea mediatică a raportului ISD i-a făcut pe colegii din Institut să considere că era util ca aceasta analiză să fie furnizată contra cost, pentru a aduna bani pentru plata facturilor la gaze, apă, lumină şi internet. Tema principală a prezentării în mass-media a raportului ISD este „Institutul condus de Năstase avertizează: USL poate pierde alegerile”, iar unii colegi, cam grăbiţi şi neinspiraţi, s-au grăbit să comenteze analiza fără să o fi citit – din câte înţeleg.

Sunt mai multe aspecte pe care doresc să le clarific.

Primul dintre acestea se referă la utilitatea unui think-tank, aşa cum este ISD. Rolul acestuia este de a oferi o expertiză care să fie utilă vieţii politice democratice şi valorilor social-democrate. Dimensiunea critică a rapoartelor este inevitabilă, iar esenţial este ca aceasta să fie făcută cu bună credinţă. ISD a reuşit să se impună ca o instituţie critică și credibilă. În 12 ianuarie 2005, în plină euforie portocalie, ISD publica raportul „Victoria democraţiei sau a neocezarismului?”, atrăgând atenţia asupra pericolului autoritar reprezentat de Traian Băsescu. Nu peste multă vreme, ipotezele din raport au fost confirmate pe deplin, deşi la începutul anului 2005 se părea că tocmai se instaurase „democraţia oranj”. De asemenea, îmi aduc aminte că raportul despre alegerile prezidenţiale din anul 2009, critic la adresa lui Mircea Geoană, deoarece îl indica drept principal responsabil pentru pierderea alegerilor, a trezit reacţia furioasă a acestuia, fostul meu coleg ameninţând cu desfiinţarea ISD după congresul din martie. Acest lucru nu s-a întâmplat pentru că Victor Ponta a câştigat președinția partidului.

În al doilea rând, rapoartele ISD sunt finalizate inclusiv prin consultarea unor analişti politici valoroşi. Colegii de la Institut au organizat pe 18 noiembrie o dezbatere în jurul raportului, ideile acestuia fiind dezbătute cu câţiva reputaţi analişti, iar în urma reacţiei pozitive a acestora, documentul a fost postat pe site. Nu a fost nimic secret sau ocult, ci s-a procedat la fel ca până acum.

În al treilea rând, şi acesta este aspectul esenţial, raportul ISD a fost folosit în mass-media într-o manieră manipulatoare, dorindu-se a se crea imaginea unei fracturi în rândul PSD, a unui nou conflict, respectiv demobilizarea militanţilor PSD spunându-se că „USL nu va câștiga alegerile” în loc de „USL nu are garantată victoria”. Mijloacele manipulării sunt cele clasice: prezentarea ipotezelor drept concluzii; decuparea unor pasaje şi scoaterea lor din context; denaturarea unor afirmații și reinterpretarea lor; punerea accentului doar asupra unor aspecte, pentru a se crea percepţia dorită.

Cred că ideea fundamentală a raportului este corectă: aşa cum arată acum coaliţia de guvernământ, aceasta nu poate câştiga alegerile, însă USL are nevoie de o acţiune politică foarte puternică pentru putea învinge maşinăria pusă în funcţiune de Traian Băsescu şi PDL. Am văzut, nu foarte demult, cum Mircea Geoană a intrat cu 7 procente în plus faţă de Traian Băsescu în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, după cum indicau sondajele de opinie, iar finalul nefericit îl suportăm astăzi cu toţii. Acum, USL este în palierul 55-60%, dar mai avem un an până la alegeri, putând şi să crească, dar şi să scadă. Depinde doar de noi să avem inteligenţa de a menţine şi întări suportul popular indubitabil pe care îl are USL în acest moment.

În final, cred că este nevoie de o „traducere” în limba română a raportului, poate ar fi nevoie şi de un ghid de lectură, pentru cei care sunt prea grăbiţi în afirmarea unor opinii, ori pentru cei care l-au citit cu atenţie, dar au selectat doar ceea ce le convine. Sunt trecute cu vederea numeroasele pasaje critice la adresa PDL şi a lui Traian Băsescu, precum şi recomandările ce slujesc în mod evident intereselor social-democraţiei. În cele ce urmează propun o “crestomaţie” de câteva texte din raport, pentru o receptare corectă şi echilibrată a acestuia:

„Ciclul istoric început odată cu alegerile din 2004 este de două ori retrograd: pe de o parte, întrucât venirea la putere a celor care denunţaseră sistemul politic existent la acea dată în România – respectiv cel instaurat de revoluţia din decembrie 1989 şi dezvoltat în următorul deceniu şi jumătate până la nivelul care a făcut posibilă integrarea în UE – ca fiind un „sistem ticăloşit”, a implicat legitimarea sistemului simetric caracterizat de autoritarism şi arbitrariu, puse în slujba unei ordini morale pretins superioare, definită de o minoritate şi aşezată deasupra statului de drept; pe de altă parte, întrucât lăsând pe principalii actori politici ai „sistemului ticăloşit” în afara „sistemului ordinii morale” şi oficializând/etatizând lupta împotriva lor, noii deţinători ai puterii au readus România în tranziţie – cu toate tarele ei mai mult sau mai puţin inevitabile, precum fracturarea societăţii, impredictibilitatea evoluţiilor sociale, generalizarea şi dramatizarea conflictelor interne, corupţia endemică.”(p.5);

„Simpla lectură a textului Constituţiei şi a legii alegerilor locale arată problema de natură democratică a iniţiativei comasării alegerilor. Acestea nu au fost comasate încă de la începutul anilor ’90, deoarece ele au o natură diferită. Prin alegerile locale, cetăţenii sunt chemaţi să-şi aleagă cei mai buni gospodari ai localităţii şi judeţului în care trăiesc. Dimpotrivă, în alegerile parlamentare, corpul cetăţenesc este chemat să decidă asupra partidelor cărora le delegă suveranitatea sa, asupra modului în care trebuie condusă naţiunea. Suprapunerea unor agende atât de diferite generează, în mod inevitabil, confuzie. Or, dacă electorii nu pot alege în deplină cunoştinţă de cauză, caracterul democratic al alegerilor este viciat, atât al celor locale cât şi al celor parlamentare.” (p.19);

„Opoziţia are prima şansă să câştige alegerile, dar nu are garantată victoria. USL poate câştiga alegerile locale şi parlamentare, dacă ţinem seama de nivelul scăzut al încrederii cetăţenilor în coaliţia de guvernare. Însă simpla reacţie de respingere a PDL de către electorat nu este o garanţie pentru realizarea unei alternanţe la guvernare în anul 2012. PDL şi aliaţii săi au numeroase resurse logistice, financiare şi sprijinul unei părţi semnificative a mass-media pentru a forţa un reviriment în cadrul campaniei electorale, chiar dacă, în contextul prelungirii crizei economice, nu se întrevede o creştere rapidă a nivelului de trai.”(p.21);

„Declaraţiile repetate ale lui Traian Băsescu privind refuzul de a nominaliza un prim-ministru din partea formaţiunii câştigătoare a alegerilor, sub pretextul că aceasta ar fi o alianţă, nu un partid politic, din punct de vedere psiho-politic echivalează cu o veritabilă lovitură de stat, deoarece creează percepţia comună că Preşedintele Republicii şi-ar angaja competenţe extraconstituţionale, ce contravin doctrinei suveranităţii poporului.”(p.21);

„8. Pentru a putea câştiga alegerile, USL trebuie să treacă la un nivel superior de organizare, funcţionare şi pregătire a campaniilor electorale. Aceasta presupune:

•Clarificarea şi evidenţierea diferenţelor cu privire la principalele domenii ale guvernării între Uniune şi PDL plus sateliţii săi;
•Punerea împreună a tuturor resurselor politice ale partidelor componente ale Uniunii în scopul creşterii eficienţei politice. PSD, PNL şi PC trebuie să abandoneze orice atitudine de competiţie în interiorul USL, precum şi demobilizarea unora dintre militanţii săi, acolo unde un partid nu are un candidat propriu;
•Transferarea centrului de greutate a acţiunii politice de la dezbaterile televizate spre contactul direct cu cetăţenii;
•Impunerea unei discipline comunicaţionale mult mai riguroase în cadrul USL.”(p.27).

Recunosc, am fost impresionat de faptul ca, la 10 zile dupa publicarea raportului, un numar de jurnalisti, de la mai multe ziare si televiziuni au simtit un imbold interior sa citeasca BRUSC si SIMULTAN raportul si, chiar, aceleasi pasaje. Sunt curios daca acum vor comenta simultan pasajele selectate de mine. Iar celor care au comentat Raportul fara sa-l citeasca, un indemn la lectura (o rugaminte, ar spune Basescu) textul are doar 28 de pagini si poate fi gasit pe site-ul ISD!”

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: