Vinerea Mare

by


http://ro.altermedia.info/religietraditii/vinerea-mare-incondeierea-oualor_1196.html

Seara are loc Denia Prohodului Domnului, adica plangerea Fecioarei Maria, bocirea Domnului. Aceasta plangere a devenit model in practica populara a bocirii, orientand spre o noua perspectiva crestina aceasta manifestare lirica nerituala. Urmeaza scoaterea Sfantului Epitaf, icoana pictata pe panza reprezentand “punerea in mormant a Domnului” si purtarea ei in procesiune in jurul bisericii. Credinciosii impodobesc sfantul epitaf cu flori pe care, dupa ce se oficiaza ocolirea bisericii, seara, dupa denie, le duc acasa si le pun la icoane; le este atribuita putere protectiva si tamaduitoare.

Tehnica de infrumusetare cu motive zoomorfe, antropomorfe, fitomorfe, schiomorfe etc. a oualor jertfite la Paste, simbol al divinitatii care moare anual, este numita incondeiatul oualor. Tehnologia populara, care transforma oul in opera de arta, cuprinde mai multe faze de lucru: alegerea oualor proaspete de gaina si rata; selectionarea oualor mari si frumoase, cu coaja groasa si fara denivelari; degresarea prin spalarea atenta cu apa calda la care se adauga putin otet pentru a “prinde” vopseaua uniform, fara pete; asezarea oualor in pozitie orizontala intr-un vas cu apa pentru a se alege bula de aer pe margine, nu la capete; fierberea oualor la foc domol, pentru a nu plesni coaja; prepararea vopselelor din plante sau produse industriale, pentru fiecare vopsea folosind un vas curat; confectionarea si pregatirea uneltelor de ornamentat: chisita si festeleul; topirea cerii de albine in care se adauga, ca adjuvant, putin carbune pisat; incondeierea propriu-zisa a oualor cu motive ornamentale maiestrit lucrate; introducerea oului incondeiat in vasul cu vopseaua dorita pentru colorarea fondului; scoaterea oualor din vopsea si stergerea urmelor de ceara care lasa in locul lor desenul alb, obtinandu-se oul incondeiat monocrom.

In cazul oualor incondeiate policrom, ouale necajite sau muncite, se repeta, pentru fiecare culoare in parte, cu atentie si mult talent, operatiunile amintite de ornamentare. Local, sunt inversate unele faze de lucru sau se folosesc metode noi de decorare, mai mult sau mai putin legate de incondeierea cu ceara a oualor (ouale pictate, ouale sapate sau decorate in relief, ouale incondeiate cu frunze de plante, ouale impodobite cu margele, ouale din lemn sau plastic decorate sau pictate si altele).

Pana la sfarsitul secolului al XIX-lea vopselele se obtineau in exclusivitate prin diferite procedee, din plante, arbori si arbusti, flori, frunze, tulpini, coaja, radacini. Retetele de extractie a culorilor (galben, rosu, albastru, verde si negru) si combinarea lor pentru obtinerea diferitelor nuante, variau de la zona la zona si, uneori, de la sat la sat. Culoarea principala a vopsitului cu plante era galbenul; cu exceptia albastrului, toate celelalte culori se obtin prin introducerea mai intai a oului intr-o baie cu vopsea galbena. De altfel, cele mai vechi si mai frecvente culori folosite sunt galbenul, culoarea Soarelui pe bolta cerului in timpul zilei, si rosul, imaginea acestuia la rasarit si apus. Substantivarea si feminizarea adjectivelor-culori (roseala si roseata pentru rosu, galbineala, galbinarea, galbineata pentru galben, verdeata pentru verde, albastreala pentru albastru si negreala pentru negru) indica haina frumos colorata a vopselei cu care femeia imbraca trupul oului, iar olarul trupul oalei.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: